Cum va arăta ECONOMIA României în 2024? Analiza sumbră a unor economiști de la UBB: Creștere timidă, inflație ridicată și provocări persistente

Potrivit prognozei economiștilor de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, economia României se va confrunta cu provocări majore în 2024, în ciuda promisiunilor fără acoperire ale guvernanților. Deși este prognozată o creștere timidă a economiei, inflația, printre cele mai ridicate la nivel european și provocările date de contextul politic și geopolitic ne va pune mari probleme în acest an.

În ciuda unor semnale pozitive, precum creșterea modestă a PIB-ului, estimată la aproximativ 3%, și continuarea sprijinului din partea fondurilor UE pentru investiții, România se va confrunta cu provocări persistente în 2024. Printre acestea se numără inflația ridicată și un deficit bugetar încă prea mare.

Prodecanul Levente Szasz și colegii săi anticipează o creștere a PIB-ului bazată pe creșterea consumului și investițiile susținute de fondurile europene. Totuși, deficitul bugetar va rămâne la un nivel înalt, iar inflația va continua să fie o problemă majoră pentru români.

În 2023, economia României a înregistrat o încetinire semnificativă, determinată în principal de scăderea cererii interne și externe. Cu toate acestea, sprijinul considerabil al fondurilor UE a ajutat la menținerea creșterii economice și la evitarea unei decelerări mai puternice.

„Încetinirea semnificativă a creșterii economice provine în mare parte din scăderea cererii domestice și a celei externe, după ce gospodăriile din România au devenit mult mai prudente în privința consumului, amintesc autorii. În plus, economia Zonei Euro, principalul partener comercial, a avut, de asemenea, doar o creștere modestă”, se menționează în studiul economiștilor clujeni.

Pentru 2024, se așteaptă o accelerare ușoară a creșterii economice, alimentată de creșterea veniturilor disponibile și continuarea investițiilor.

„Creșterea va fi bazată pe o creștere a veniturilor reale ale gospodăriilor, bani veniți din creșterea salariului minim, creșterea pensiilor, dar și din intrarea continuă a fondurilor europene pentru investiții, în special în infrastructură”, explică Levente Szasz.

Deficitul bugetar și inflația – „cartoful fierbinte” în 2024

Cu toate acestea, deficitul bugetar și inflația vor rămâne subiecte de îngrijorare, necesitând măsuri de consolidare pentru a asigura stabilitatea economică pe termen mediu și lung.

„Inflația va avea o creștere temporară la începutul anului, din cauza măsurilor fiscale de creștere de impozite și taxe, introduse de guvern, după care inflația va reintra pe o pantă descendentă, dar lentă, ajungândm conform calculelor noastrem la 5,0% până la finalul anului”, adaugă Levente Szasz.

În ciuda acestor provocări, există și o notă de optimism moderat. Posibilitatea ca strategia de „nearshoring” să devină din ce în ce mai populară ar putea oferi oportunități semnificative pentru România în atragerea investițiilor străine și crearea de locuri de muncă.

Avertismentul economiștilor

Cu toate acestea, economiștii clujeni avertizează că aceste beneficii ar putea fi contrabalansate de constrângerile pieței muncii și creșterea salariilor. Astfel, este necesară o abordare echilibrată și investiții în creșterea productivității pentru a asigura sustenabilitatea creșterii economice.

„Sectorul industrial nu se va stabiliza, în continuare sunt previziuni modeste. Seeviciile vor contribui mai mult la creștere, legat de creșterea consumului. Putem vorbi de primele semne și revenire doar moderată, totuși cu riscuri legate de evenimente globale și economia zonei euro.

Cu toate acestea, suntem de părere că relocarea simplă a capacităților de producție în România din locații îndepărtate nu reprezintă cea mai eficientă abordare. Similar altor țări din Europa Centrală și de Est (și altor destinații potențiale pentru nearshoring), piața muncii din România este una strânsă, iar salariile au tendința de a crește relativ rapid.

În acest context, producătorii din subsectoarele cu valoare adăugată scăzută ar putea întâmpina dificultăți în recrutare. Considerăm că orice relocare potențială ar trebui să fie însoțită de măsuri menite să sprijine creșterea productivității, de exemplu, prin adoptarea tehnologiilor de ultimă generație”, spun economiștii potrivit Adevărul.